BINAURICULÁR, -Ă adj. referitor la ambele urechi; binaural. (< fr. binauriculaire) Vezi definitia »

COMPLEMENTÁR, -Ă I. adj. care completează. ♦ unghi ~ = complement (1); culori ĕ = culori care prin suprapunere dau culoarea albă. II. s. f. (mat.) mulțime ale cărei elemente nu aparțin unei mulțimi date. (< fr. complémentaire) Vezi definitia »

ȘEPTÁR, șeptari, s. m. Carte de joc marcată cu numărul șapte, care are șapte puncte. – Șapte + suf. -ar. Vezi definitia »

MILIÁR¹, -Ă adj. (despre pietrele de kilometraj; și s. n. ) care indică o distanță de o mie de metri. (< fr. milliaire, lat. milliarius) Vezi definitia »

OVULÁR, -Ă adj. referitor la ovul, al ovulului (< fr. ovulaire) Vezi definitia »