DERIVÁ vb. I. 1. intr. a se trage, a rezulta din... ♦ (Lingv.) A avea originea în..., a veni din... 2. tr. A abate o apă din cursul ei firesc. 3. intr. (Despre nave sau avioane) A se abate, a se îndepărta de la direcția de mers sub influența vânturilor, a curenților; a devia. 4. tr. (Mat.) A calcula derivata unei funcții. [P.i. deriv, -vez. / < fr. dériver, it., lat. derivare]. Vezi definitia »

a-i pica mucii după cineva expr. (vulg.) a fi foarte îndrăgostit de cineva. Vezi definitia »

AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. – Din auto¹- + conserva. Vezi definitia »

BOSSA-NÓVA s. f. dans de perechi modern, cu ritm de rumbă, de origine braziliană; melodia corespunzătoare. (< fr., port. bossa-nova) Vezi definitia »

DECONSERVÁ vb. tr. a înlătura unsoarea de conservare de pe suprafața unui material, spre a-l face apt pentru întrebuințare. (< de¹- + conserva) Vezi definitia »