DIPLOMAȚÍE s. f. 1. activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi peste graniță, în vederea realizării obiectivelor politicii sale externe; diplomatică (II, 2). 2. carieră, funcție de diplomat. 3. totalitatea diplomaților. 4. abilitate, dibăcie, pricepere (în purtări etc.). (< fr. diplomatie) Vezi definitia »

ÓSTIE³, ostii, s. f. (Anat.) Orificiu situat între auriculele și ventriculele inimii, precum și între acestea și arterele mari ale corpului. – Din lat. ostium. Vezi definitia »

SUBFAMÍLIE s. f. (biol.) subdiviziune a unei familii. (după fr. sous-famille) Vezi definitia »

HORMONOLOGÍE s. f. Ramură a endocrinologiei care studiază originea, structura și activitatea hormonilor. – Din fr. hormonologie. Vezi definitia »

POICHILOTERMÍE s. f. Proprietate a unor animale de a fi poichiloterme. [Pr.: po-i-] – Din fr. poïkilothermie. Vezi definitia »