VÂRȘÁR, vârșari, s. m. Pescar care pescuiește cu vârșa. – Vârșă + suf. -ar. Vezi definitia »

PAPETÁR, -Ă, papetari, -e s. m., adj. 1. S. m. Fabricant sau vânzător de articole de papetărie. 2. Adj. Care se folosește la fabricarea hârtiei. ◊ Produs papetar = articol de papetărie. – Din papetărie (derivat regresiv). Vezi definitia »

GHEȚÁR¹, ghețare, s. n. (Înv.) Răcitor (2). – Gheață + suf. -ar (după fr. glacière). Vezi definitia »

cărturár (cărturári), s. m. – Învățat, persoană cultă, erudit. De la carte, prin intermediul unei der. neclare. Tocmai datorită acestei dificultăți, se explică de obicei cu der. de la ngr. ϰαρτουλάριος „secretar, condeier” (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; DAR). Totuși, semantismul este dificil și, pe de altă parte cărturăreasă se poate explica numai plecînd de la cărți „cărți de joc”. Trebuie plecat probabil de la imaginea unui pl. *cărturi (la fel cu cărnuri) care, chiar fără să se fi folosit, a permis der. cu ajutorul suf. -ar. Derivările pe baza pl. sînt frecvente, cf. gînd › gînduri, › îngîndurat, timp › timpuri › timpuriu etc. V. și înfășura, înhăinura. – Der. cărturăreasă, s. f. (femeie care ghicește în cărți); cărturăresc, adj. (cult); cărturărie, s. f. (înțelepciune). Vezi definitia »

mojár (mojáre), s. n. – Piuliță, vas pentru mărunțit. – Var. mo(a)jer. Mag. mozsar, din germ. Mörser (Cihac, II, 516; Candrea; Gáldi, Dict., 146); în Trans. Vezi definitia »