Definita cuvantului cărturar
cărturár (cărturári), s. m. – Învățat, persoană cultă, erudit. De la carte, prin intermediul unei der. neclare. Tocmai datorită acestei dificultăți, se explică de obicei cu der. de la ngr. ϰαρτουλάριος „secretar, condeier” (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; DAR). Totuși, semantismul este dificil și, pe de altă parte cărturăreasă se poate explica numai plecînd de la cărți „cărți de joc”. Trebuie plecat probabil de la imaginea unui pl. *cărturi (la fel cu cărnuri) care, chiar fără să se fi folosit, a permis der. cu ajutorul suf. -ar. Derivările pe baza pl. sînt frecvente, cf. gînd › gînduri, › îngîndurat, timp › timpuri › timpuriu etc. V. și înfășura, înhăinura. – Der. cărturăreasă, s. f. (femeie care ghicește în cărți); cărturăresc, adj. (cult); cărturărie, s. f. (înțelepciune).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cărturar
PIEPTĂNÁR, pieptănari, s. m. Persoană care face sau vinde piepteni (1). – Pieptene + suf. -ar. Vezi definitia »
BANCÁR, -Ă adj. care aparține băncii1; de bancă. ♦ capital ~ = capital bănesc de care dispun băncile și din care se acordă împrumuturi cu dobândă. (< it. bancario, fr. bancaire) Vezi definitia »
DOCUMENTÁR, -Ă I. adj. care servește la documentare; cu valoare de document. II. s. n. film, scriere care înfățișează fapte reale. (< fr. documentaire) Vezi definitia »
BUGETÁR, -Ă, bugetari, -e, adj. Privitor la buget, prevăzut în buget, de buget. ◊ Sarcini bugetare = a) obligații (ale statului) care se acoperă prin buget; b) realizări de venituri și efectuări de cheltuieli. Instituție bugetară = instituție ale cărei venituri se varsă integral în buget și ale cărei cheltuieli se acoperă în întregime din buget. An (sau exercițiu) bugetar = perioadă de timp de un an în care se efectuează operații legate de executarea bugetului statului. – După fr. budgétaire. Vezi definitia »
MOLECULÁR, -Ă, moleculari, -e, adj. Care aparține moleculei, privitor la moleculă; de natura moleculei. ◊ Greutate moleculară = număr egal cu suma greutăților atomice ale atomilor care compun o moleculă. – Din fr. moléculaire. Vezi definitia »