RIZICULTÚRĂ s.f. Cultura orezului. [< fr. riziculture]. Vezi definitia »

DULCEÁȚĂ, dulcețuri, s. f. 1. Însușirea de a fi dulce; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite; p. ext. gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr. 3. Aliment extrem de gustos; bunătate. 4. Fig. Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută. ◊ Loc. adv. Cu dulceață = cu drag; din toată inima. ♦ Plăcere, desfătare; mulțumire sufletească, bucurie, fericire. 5. Fig. Blândețe, bunătate, duioșie. [Pl. și: dulceți] – Dulce + suf. -eață. Vezi definitia »

CARÉNȚĂ s. f. lipsă, insuficiență; deficiență. (< fr. carence, lat. carentia) Vezi definitia »

MÁCLĂ s. f. grup de două sau mai multe cristale alipite sau întrepătrunse. (< fr. macle) Vezi definitia »

TRIETERÍDĂ s. f. 1. perioadă de trei ani în calendarul grecesc. 2. (pl.) sărbători în cinstea zeului Bacus, care se celebrau din trei în trei ani în Tracia și Beoția. (< fr. triétéride) Vezi definitia »