Definita cuvantului nativ
NATÍV, -Ă adj. 1. Înnăscut; natural. 2. (Despre elemente chimice) Care se găsește (liber) în natură, necombinat cu alte substanțe; pur. [Cf. fr. natif, lat. nativus].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu nativ
ACREDITÍV s. n. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani. ◊ sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii și consemnațiuni; înscris care certifică o asemenea depunere. (< fr. accréditif, germ. Akkreditiv) Vezi definitia »
REPRESÍV, -Ă adj. Referitor la represiune, care reprimă. [Cf. fr. répressif, it. repressivo]. Vezi definitia »
REMEMORATÍV, -Ă adj. De amintire; comemorativ. [< fr. remémoratif]. Vezi definitia »
REZOLUTÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) care micșorează o inflamație, o obturare. (< fr. résolutif) Vezi definitia »
INTENSÍV, -Ă adj. 1. cu (mare) intensitate, viu, tare; vioi. ♦ cultură ~ă = sistem de cultivare a pământului prin aplicarea căruia se obține o mare producție pe o suprafață de teren. 2. (fiz.; despre mărimi) care, prin compunerea mai multor sisteme identice, își păstrează valoarea constantă. (< fr. intensif) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z