DOLOSÍV, -Ă, dolosivi, -e, adj. (Jur.; despre acțiuni, contracte etc.) Făcut prin înșelăciune, cu rea-credință. – Din fr. dolosif. Vezi definitia »

ACUZATÍV s.n. Cazul în care stau complementul direct, complementul indirect precedat de prepoziție și complementele circumstanțiale. [Cf. lat. accusativus, fr. accusatif]. Vezi definitia »

CONSTITUTÍV, -Ă adj. care intră în componența unui lucru, care reprezintă un element esențial în structura lui; constituent. (< fr. constitutif) Vezi definitia »

COMITÁTIV, -Ă adj. (lingv.) care exprimă ideea de asociere. (<fr. comitatif) Vezi definitia »

PERSUASÍV, -Ă adj. Convingător; insistent. [< fr. persuasif]. Vezi definitia »