OSUÁR, osuare, s. n. 1. Loc sau construcție în care sunt depuse osemintele rezultate din deshumări. 2. Monument funerar comemorativ, într-un cimitir sau într-un loc istoric, în care se păstrează osemintele ostașilor căzuți într-o bătălie. [Pr.: -su-ar. – Var.: osuáriu s. n.] – Din fr. ossuaire, lat. ossuarium. Vezi definitia »

șolovár, șolovári, s.m. (reg.) 1. (mai ales la pl.) ciorap gros de lână. 2. (la pl. cu val. de sg.) pantaloni strâmți de pânză sau de lână. Vezi definitia »

șălár¹, șălári, s.m. (înv. și pop.) înșelător. Vezi definitia »

CREPUSCULÁR, -Ă, crepusculari, -e, adj. Care ține de crepuscul. ♦ Slab luminat, abia vizibil. – Din fr. crépusculaire. Vezi definitia »

ELECTROCAPILÁR, -Ă adj. referitor la electrocapilaritate. (< fr. électrocapillaire) Vezi definitia »