CASIA s. f. Gen de plante erbacee mari sau subarbuști ornamentali (1-4 m), din familia luguminoase, originare din Asia, Africa, America și Australia, cu tulpina alburie, puțin tomentoasă în partea superioară, frunze penat-compuse și flori galbene, roșii, dispuse în raceme axilare. În Egipt, Sudan, India și ins. Antile se cultivă pentru frunzele și fructele lor, utilizate ca laxativ și purgativ. Vezi definitia »

OFICIÁ vb. I. tr. A sluji; a face o slujbă religioasă. ♦ A săvârși un act public sau privat, în special o căsătorie. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. ofiția vb. I. / < fr. officier, lat. med. officiare]. Vezi definitia »

ZGÂRIÁ, zgấrii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) face o rană superficială pe piele cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. ♦ Tranz. A face pe un obiect o urmă superficială cu ajutorul unui corp ascuțit și dur; a râcâi. ◊ Expr. A zgâria pământul = a ara superficial. A zgâria hârtia = a scrie o literatură proastă. 2. Tranz. Fig. A produce o senzație auditivă neplăcută. ♦ A impresiona în mod neplăcut gustul, mirosul; a ustura. 3. Compuse: zgârie-brânză s. m. și f. invar. = epitet dat unui om zgârcit, avar, cărpănos; zgârie-nori s. m. invar. = clădire înaltă cu foarte multe etaje. [Pr.: ri-a] – Lat. *scaberare (< scaber). Vezi definitia »

,Guematria, stiinta in care literele sunt înlocuite cu valoarea numerelor pe care o ocupă în sistemul numeric ebraic. Vezi definitia »

RAVITALIÁ vb. tr. a aproviziona cu alimente, materiale etc. (< fr. ravitailler) Vezi definitia »