ȚÂRLÂITÓR, -OÁRE, țârlâitori, -oare, adj. Care țârlâie. ♦ (Substantivat, f.) Instrument muzical stricat, dezacordat. [Pr.: -lâ-i-] – Țârlâi + suf. -tor. Vezi definitia »

DEZAPROBATÓR, -OÁRE adj. care dezaprobă, care exprimă dezaprobare. (fr. désapprobateur) Vezi definitia »

COBITÓR, -OÁRE, cobitori, -oare, adj. (În superstiții) Care cobește. – Cobi + suf. -tor. Vezi definitia »

HIPNOTIZÓR, -OÁRE, hipnotizori, -oare, s. m. și f., adj. (Rar) (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizator. – Din fr. hypnotiseur. Vezi definitia »

ETUFÓR s.n. 1. Dispozitiv care permite oprirea rapidă a unui motor de avion, obturând accesul aerului în carburator. 2. Dispozitiv al unui aparat de proiecție care împiedică propagarea focului de la capul de peliculă aprinsă accidental la restul filmului. [< fr. étouffoir]. Vezi definitia »