Definita cuvantului buiurdiu
buiurdíu (-íe), s.n – (Înv.) Ordin, decret. – Var. buiuruldiu, buiurultiu, buiurlău, buiurdismă. Tc. buyur(ul)du „ordin dat de un guvernator de provincie” (Șeineanu, III, 22); ultima var. din ngr. μουπγιουρντισμα. – Der. buiurdusi (var. buiurdi), vb. (a confirma prin decret, a comunica oficial), din tc. buyurmak, aorist buyurdy, sau din ngr. μουπγιουρντίζω, care provine din tc. (Gáldi 156).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu buiurdiu
ytérbiu [biu pron. biŭ] s. n., art. ytérbiul; simb. Yb Vezi definitia »
EXÓRDIU, exordii, s. n. Prima parte a unui discurs, care, enunțând sumar conținutul acestuia, urmărește câștigarea atenției și bunăvoinței auditoriului; p. ext. introducere, prefață la o carte, la un articol etc. – Din lat. exordium. Vezi definitia »
BRAGAGÍU, bragagii, s. m. Persoană care face sau vinde bragă. – Bragă + suf. -agiu. Vezi definitia »
PROMÉȚIU s. n. Element chimic din grupul pământurilor rare. – Din germ. Promethium. Vezi definitia »
HIPOSCÉNIU, hiposcenii, s. n. Zid care susținea, în antichitate, scena unui teatru deasupra orchestrei. ♦ Parte a orchestrei care sa afla în fața acestui zid. – Din fr. hyposcénium. Vezi definitia »