BIÉNIU s. n. interval de doi ani. (< lat. biennium) Vezi definitia »

NARAMZÍU, -ÍE adj. v. narangiu. Vezi definitia »

buiurdíu, buiurdíuri, s.n. (înv.) ordin scris de un pașă, de un vizir. Vezi definitia »

RAVÁGIU s.n. Pustiire, stricăciune, pagubă cauzată de o furtună, de o inundație etc. [Pron. -giu, pl. -ii, var. ravaj s.n. / < fr. ravage]. Vezi definitia »

SOLFÉGIU, solfegii, s. n. Mică piesă muzicală fără cuvinte, compusă în vederea exercițiilor; exercițiu vocal executat fără cuvinte, menit să dezvolte auzul și deprinderea de a citi notele muzicale. – Din it. solfeggio. Vezi definitia »