Definita cuvantului buleandră
buleándră (buléndre), s. f. – 1. Zdreanță, cîrpă. – 2. Prostituată. Creație expresivă, de la bulă cu suf. expresiv -andră, cf. fleandură, handră (Tiktin; Iordan, BF, II, 185). Mai puțin probabilă der. din țig. *bulengere „pantaloni”, de la bul „cur”, menționat numai în forma buiengere (Graur 132 și Graur, BL, IV, 197). Celelalte ipoteze sînt insuficiente (sl. platŭ „pînză”, după Cihac, II, 33; sl. blĕdĭ „prostituată”, după Philippide, Principii, 151; cuvînt legat de romanicul balandra, cf. sp. baladrán, după DAR). – Der. bulendros, adj. (zdrențuros).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu buleandră
ARHITRÁVĂ, arhitrave, s. f. Element de construcție (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină direct pe capitelul coloanei. – Fr. architrave (< gr.). Vezi definitia »
BLÁZĂ s. f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul distilat. – Din germ. Blase. Vezi definitia »
TRAPÉZĂ, trapeze, s. f. Sală de mese (într-o mănăstire); refector, trapezare, trapezărie. – Din sl. trapeza. Vezi definitia »
LÉBĂDĂ, lebede, s. f. 1. Pasăre de apă, cu gâtul lung și arcuit și cu penele albe (Cygnus olor). ◊ Cântecul lebedei = ultima operă sau manifestare de valoare a unui scriitor, a unui muzician etc. înainte de moarte. 2. (Art.) Constelație vizibilă în emisfera boreală. [Pl. și: lebezi] – Slav (v. sl. lebedĩ). Vezi definitia »
NAVÉTĂ1, navete, s. f. 1. Instrument de forma unui ac lung cu care se lucrează plase, fileuri. 2. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus și întors, cu regularitate, de obicei între două localități (relativ apropiate). A face naveta. 3. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate, efectuând regulat drumuri dus și întors. 4. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care servește la transportul unor produse alimentare. – Din fr. navette. Vezi definitia »