Definita cuvantului bulgar
bulgár (bulgári), s. m. – Locuitor din Bulgaria. Mr. vurgar. Sl. bulgarinŭ, de unde provin și bg. bulgarin, sb., cr. bugar, rus. bulgar, mag. bolgár (Cihac, II, 33). – Der. bulgăresc, adj. (bulgar); bulgărește, adv. (ca bulgarii); bulgărime, s. f. (colectivitate de bulgari); bulgărism, s. n. (împrumut lingvistic din bulgară); bulgărie, s. f. (grădină), nume care se explică prin ocupația predilectă a bulgarilor care trăiesc în Munt. și Mold.; bulgări, vb. (Mold., a se ocupa cu cultivarea zarzavaturilor); bulgariu, s. n. (înv., piele tăbăcită), din tc. bulgari.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bulgar
ȘEPTÁR, șeptari, s. m. Carte de joc marcată cu numărul șapte, care are șapte puncte. – Șapte + suf. -ar. Vezi definitia »
DELEGATÁR, -Ă, delegatari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care deleagă, (persoană) care dă o delegație. – Din fr. délégataire. Vezi definitia »
TRIUNGHIULÁR, -Ă, triunghiulari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care este în formă de triunghi. 2. Adj., s. n. (Competiție sportivă) la care participă reprezentanți a trei țări sau a trei echipe. [Pr.: tri-un-] – Din triunghi (după lat. triangularis). Vezi definitia »
PECUNIÁR, -Ă adj. Care constă în bani; bănesc. [Pron. -ni-ar. / < fr. pécuniaire, cf. lat. pecunia – bani]. Vezi definitia »
AEROFÁR s.n. Dispozitiv optic de semnalizare la mare distanță, care servește ca punct de reper pentru avioane în zbor. [Pl. -ruri. / cf. fr. aérophare]. Vezi definitia »