VIZÍR, viziri, s. m. Nume dat miniștrilor (sau înalților dregători) din țările musulmane. ◊ Mare-vizir = nume dat în Imperiul Otoman dregătorului care îndeplinea funcția de prim-sfetnic al sultanului. – Din tc. vezir. Vezi definitia »

peșchír (peșchíre), s. n. – 1. Ștergar, șervet. – 2. (Olt.) Maramă. – 3. (Arg., înv.) Bancnotă de o sută de lei. – Mr. pischire. Tc. peșkir ‹ per. pῑšgῑr (Roesler 601; Șeineanu, II, 293; Lokotsch 1660; Ronzevalle 59), cf. ngr. πεσϰίρι, alb., bg., sb. peškir. – Der. peșchirgiu (var. peșchergiu), s. m. (slujbaș la palat care prezenta domnului șervetul), din tc. peșkirci. Vezi definitia »

corhír s.m. (înv.) legumă. Vezi definitia »

singír (-ruri), s. n. – Lanț, legătură a acuzaților expuși la stîlpul infamiei. Tc. zincir (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

LOISIR s.n. Paradoxal, timpul liber era numit în greacă schole. Tocmai pentru că dispuneau de timpul lor, tinerii greci din înalta societate ateniană puteau merge la scoală. Spre deosebire de lenevire, care desemnează absența unei ocupații, loisir-ul poate însemna, în societatea contemporană, supraabundența activităților, inclusiv a activităților captivante sau anevoioase. Mentalitatea modernă a transpus la timpul tradițional gratuit [?] al loisir-ului criteriile constringente [?] de organizare și de randament ale activităților productive. Una din cauzele acestui mimetism este faptul ca loisir-ul unora a devenit industrie pentru alții. Totuși, noile concepții ale folosirii timpului cadrelor din întreprinderi arată că influența nu este cu sens unic: că îl câștigi sau îl pierzi, a dispune de timpul tău este unul din criteriile reușitei. D. Hamehne (D. F.) Vezi definitia »