ștucuréle s.n. pl. (înv. și reg.) bucățele, fragmentuțe, porțioare. Vezi definitia »

LANSTORPÍLE s. n. inv. instalație, aparat, tub de lansat torpile. (< fr. lance-torpilles) Vezi definitia »

a bate străzile expr. a hoinări, a vagabonda. Vezi definitia »

KANTÉLE s.n. a. Instrument popular karelian (din zona Kareliei – republică autonomă din NV Rusiei, din partea europeană; în trecut (1940-1956) cunoscută drept Republica Karelo-Finlandeză) cu coarde, întinse deasupra unei mici cutii de rezonanță, care se ating cu degetele. b. Țiteră tradițională finlandeză, având la origine cinci coarde, iar în prezent putând ajunge până la treizeci. (cf. germ. Kantele < cuv. fin.) [def. b. MW] Vezi definitia »

SINANTERÁLE s. f. pl. ordin de plante cu flori cu anterele concrescute, cuprinzând o singură familie, compozeele. (< fr. synanthérales) Vezi definitia »