MÓRCOV, morcovi, s. m. 1. Plantă leguminoasă din familia umbeliferelor, cu rădăcina groasă în formă de con, de culoare galbenă-roșiatică și cu gust dulce, folosită în alimentație (Daucus carota sativa). ◊ Morcov sălbatic (sau de câmp) sau morcovul câmpului = rușinea-fetei (Daucus carota). 2. (Arg. și fam.) Fiecare dintre bornele fixate pe marginile unei șosele. – Din bg. morkov. Vezi definitia »

cotróv, cotroáve, s.n. (reg.) locul unde se ascund și trăiesc peștii și racii (pe sub rădăcini și pe sub maluri); cotruță, covru, ocniță; culcuș, coștion. Vezi definitia »

tov, tovi s. m. (în regimul comunist) abr. de la tovarăș. Vezi definitia »

lípov s.m. (reg.) specie de struguri. Vezi definitia »

BRUSILOV, Aleksei Alekseevici (1853-1926), general rus. A condus marea ofensivă a armatelor ruse în vara anului 1916, realizînd străpungerea frontului austro-german la Luțk (ofensiva lui B.). În 1920 a intrat în Armata Roșie. Vezi definitia »