LICÉNȚĂ s.f. 1. (În trecut) Titlu obținut în urma unui examen special susținut la terminarea studiilor superioare, prin care se dobândea dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor; examen de licență; (p. ext.) diplomă care atestă acest titlu. 2. Purtare care întrece limitele bunei-cuviințe. 3. (Rar) Învoire, permisiune. ◊ Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale de pronunțare și de scriere corectă a cuvintelor pentru a învinge o dificultate de versificație. 4. Contract de cedare a drepturilor de exploatare a unei invenții. ♦ (Ieșit din uz) Autorizație pentru exercitarea unui anumit comerț, a unei anumite industrii sau pentru a importa și exporta mărfuri, dată de stat unui particular. [< fr. licence, it. licenza, lat. licentia]. Vezi definitia »

PLASMODÉRMĂ s. f. zonă citoplasmatică, periferică hialină, la organismele unicelulare. (< fr. plasmoderme) Vezi definitia »

șălătrúică s.f. (reg.) plantă medicinală. Vezi definitia »

Bancă cu spătar, așezată în tronul căruței pentru cel care mână caii.Această bancă era așezată pe un suport metalic(foi de arc).Fixarea pe poziție se făcea prin 4 agățători metalice (câte 2 la fiecare capăt al leagănului), agățători articulate la suportul metalic. Vezi definitia »

VEDÉTĂ, vedete, s. f. I. 1. Actor sau actriță care deține un rol principal într-un spectacol, mai ales într-un film (și se bucură de renume, de mare popularitate); sportiv de mare talent și popularitate; p. ext. persoană care vrea să iasă în evidență, să epateze. II. Navă mică (de război) care navighează pe fluvii sau în apropierea litoralului, pe o rază redusă de acțiune. III. Rând dintr-un text, tipărit cu caractere mai grase, spre a fi scos în evidență față de rest. – Din fr. vedette. Vezi definitia »