ȘOC s. n. 1. ciocnire bruscă și volentă între două corpuri. ♦ (tehn.) ~ termic = procedeu în procesul de fabricație a unor vase de laborator, produse refractare etc., constând în răcirea bruscă a pieselor. 2. de ~ = (despre formații militare) specializat în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective. 3. tulburare gravă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc. ♦ ~ nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de ~ = metodă terapeutică prin crearea unei perturbații bruște bolnavului; terapie de ~ = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice și social-politice, în trecerea la economia de piață. 4. emoție puternică; stres. (< fr. choc) Vezi definitia »

NEOBARÓC, -Ă adj. (Arte) Care aparține unui stil succesor barocului. ◊ Stil neobaroc (și s.n.) = stil bombastic caracteristic orașelor mari din ultimele decenii ale sec. XIX. [Cf. germ. Neubarock]. Vezi definitia »

CAPÓC s. n. produs vegetal din fructele de capochier, folosit ca material de umplutură pentru perne, saltele etc. (< fr., engl. kapok) Vezi definitia »

COC¹, coci, s. m. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din fr. coccus. Vezi definitia »

măróc, -oácă, adj. (reg.) mare, gras, zdravăn. Vezi definitia »