PSIHOFIZIOLOGÍE s.f. Ramură a psihologiei care studiază procesele psihologice în raport cu procesele fiziologice din organism. [Gen. -iei. / cf. fr. psychophysiologie]. Vezi definitia »

CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s. f. Formă de guvernământ provizoriu instituită în timpul cât tronul rămânea vacant sau pe timpul absenței domnului; locotenență domnească; p. ext. timpul cât dura această formă de guvernământ. – Caimacam + suf. -ie. Vezi definitia »

LAMELÁȚIE s. f. lamelare. (< fr. lamellation) Vezi definitia »

CONTRÁCȚIE, contracții, s. f. 1. Încordare, zgârcire a mușchilor, a corpului etc.; contractare. 2. Micșorare a volumului unui corp în urma unui proces fizic sau tehnologic (uscare, răcire, ardere, solidificare). – Din fr. contraction, lat. contractio. Vezi definitia »

APERCÉPȚIE s. f. Procesul prin care intervine, în percepție, influența exercitată de experiența individuală anterioară. – Fr. aperception. Vezi definitia »