REPUDIÁ vb. I. tr. 1. A respinge, a arunca, a alunga, a desconsidera (ceva sau pe cineva); a renega. 2. (Jur.) A renunța la o moștenire sau la un legat. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. répudier, lat. repudiere]. Vezi definitia »

palaria otomana Vezi definitia »

CALOMNIÁ vb. tr. a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. (< fr. calomnier) Vezi definitia »

jos pălăria! expr. (admirativ) bravo! Vezi definitia »

CONCEDIÁ, concediez, vb. I. Tranz. 1. A elibera dintr-o funcție, a îndepărta din serviciu, a da afară. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă; a pofti pe cineva să iasă; a îndepărta. [Pr.: -di-a] – Din fr. congédier. Vezi definitia »