UNITARIANÍSM s. n. doctrină creștină reformată apărută în sec. XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu; unitarism. (după fr. unitarisme) Vezi definitia »

SINTETÍSM s.n. Faptul, însușirea de a fi sintetic. [Cf. fr. synthétisme]. Vezi definitia »

SOFÍSM s.n. Raționament fals din punctul de vedere al conținutului, dar aparent corect din punct de vedere formal, folosit în scopul de a induce în eroare. [< fr. sophisme, cf. gr. sophisma]. Vezi definitia »

ILEGALÍSM s.n. Caracter ilegal; ilegalitate. [Cf. fr. illégalisme]. Vezi definitia »

TEATRALÍSM s. n. 1. interpretare emfatică a unui rol. (II, 1). 2. atitudine teatrală (2); caracter teatral; teatralitate. 3. (med.) tendință către manifestări emotive spectaculare. (< fr. théâtralisme) Vezi definitia »