GRENÁDĂ s. f. 1. proiectil exploziv care se aruncă cu mâna sau cu un dispozitiv special. 2. obiect cilindric (cu mâner), imitând grenada (1), folosită în atletica ușoară la probele de aruncare. (< fr. grenade) Vezi definitia »

PĂRẤNGĂ, părângi, s. f. Prăjină; spec. prăjină, bară cu care se transportă o greutate de către două persoane (pe umeri). ◊ Loc. adv. În părângă sau de-a părânga = pe umerii a două persoane (cu ajutorul unei prăjini) sau pe umărul unei singure persoane. – Lat. phalangae. Vezi definitia »

ștubícă, ștubíci, s.f. (reg.) lădiță în care se țin uneltele întrebuințate la ascuțitul coasei. Vezi definitia »

COMISÚRĂ s.f. 1. Loc unde se reunesc două părți ale unui organ sau ale corpului; legătură, încheietură. 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale. [< fr. commissure, cf. lat. commissura]. Vezi definitia »

MÂZGĂLEÁLĂ, mâzgăleli, s. f. Mâzgălitură. [Var.: zmângăleálă s. f.] – Mâzgăli + suf. -eală. Vezi definitia »