TEORÉMĂ, teoreme, s. f. (Mat.) Afirmație al cărei adevăr se stabilește prin demonstrație. [Pr.: te-o-] – Din fr. théorème. Vezi definitia »

INVARIÁNTĂ s. f. v. invariant. Vezi definitia »

HISTIDÍNĂ s. f. aminoacid bazic natural, care se găsește în numeroase țesuturi vegetale și animale. (< fr. hystidine) Vezi definitia »

PAGINATURĂ s. f. (< pagina; cf. it. paginatura) Numerotare a paginilor unei lucrări; șir de numere succesive care reprezintă această numerotare. (Definiție din Dicționar enciclopedic ilustrat,, Editura Cartier, 1999 – DEI) Vezi definitia »

BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence]. Vezi definitia »