Definita cuvantului nervură
NERVÚRĂ s.f. 1. Fiecare dintre vinișoarele de pe suprafața unei frunze prin care circulă seva. 2. Fiecare dintre fibrele cornoase și ramificate care împart aripa unei insecte în mai multe părți, formând o rețea. ♦ Bară metalică sau de lemn care face parte din scheletul unei aripi de avion. 3. Ieșitură pe suprafața unei piese, care îi mărește rezistența. ♦ Grindă de beton armat care se toarnă împreună cu placa planșeului. 4. Mulură decorativă care conturează muchiile unei bolți, marginile unei nișe etc. 5. (De obicei la pl.) Cută foarte îngustă cusută ca garnitură pe un obiect de îmbrăcăminte. [Pl. -ri, -re. / < fr. nervure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu nervură
SURCHIDEÁLĂ, surchideli, s. f. (Reg.) Faptul de a surchidi; sâcâială, hărțuială; muștruluială. ♦ Bătaie. – Surchidi + suf. -eală. Vezi definitia »
mazétă (mazéte), s. f. – Ageamiu (la joc de cărți). Fr. mazette. Vezi definitia »
cetéră (-re), – 1. (Înv.) Citolă. – 2. (Trans.) Vioară. – Var. ceateră, ce(a)tără. Lat. cithera (Pușcariu 250; Candrea-Dens., 323; REW 1953; DAR); cf. it. cet(e)ra. Este dublet. de la chitară (var. ghitară), s. f., din ngr. ϰιυάρα, sau din it. chitarra (mr. chithară), și de la țițeră, s. f. (Trans., vioară), din mag. citera (Cihac, II, 488). – Der. cetera, vb. (Trans., a cînta la ceteră sau vioară; Mold., a molesta a importuna, a deranja), cf. Philippide, ZRPh., XXXI (1907), p. 303; ceteraș, s. m. (Trans., violonist, muzicant), din mag. citerás; chitarist, var. ghitarist, s. m. (persoană care cîntă la chitară). Vezi definitia »
CERTOZÍNĂ s. f. procedeu de incrustație cu elemente de os sau fildeș pe fond de lemn negru în motive geometrice mici. (< fr. certosina) Vezi definitia »
CEREÁLĂ s.f. (Mai ales la pl.) Nume dat unor plante cultivate din familia gramineelor, ale căror boabe servesc în alimentarea oamenilor și a animalelor sau în diferite industrii; grâne. [Pron. -re-a-. / < fr. céréales, it. cereale < lat. cerealia < Ceres – zeița agriculturii la romani]. Vezi definitia »