Definita cuvantului bumben
búmben (-nă), adj. – Amorțit, țeapăn, insensibil. Sb. bǫbĭnŭ „tobă”, după Scriban, de la bumb. Este poate cuvînt expresiv.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bumben
FLUORFOSGÉN s. n. Substanță toxică sufocantă de luptă. [Pr.: flu-or-] – Din fr. fluorphosgène. Vezi definitia »
METILÉN s. m. Radical organic bivalent, derivat din metan prin îndepărtarea a doi atomi de hidrogen. – Din fr. méthylène, germ. Methylen. Vezi definitia »
NÚMEN s. n. (fil.) esență cognoscibilă numai prin rațiune, în opoziție cu fenomenul. ◊ (la Kant) „lucru în sine”. (< fr. noumène, germ. Noumenon, gr. noumenon) Vezi definitia »
CAEN abr. Clasificarea Activităților din Economia Națională cuprinse în Ordinul Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 601/ 2002 Vezi definitia »
CROMOGÉN, -Ă I. adj. (despre substanțe, bacterii etc.) care produce pigmenți, coloranți. Ii. s. m. combinație biochimică conținând în moleculă cromofori. (< fr. chromogène) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z