Definita cuvantului burtucă
burtúcă (-ci), s. f. – Copcă, gaură în gheața unei ape. Cuvînt rar, pe care în ce ne privește nu îl cunoaștem. La Cihac, II, 486, este menționat ca un der. al mag. burduga „șuvoi de apă”. Înclinăm să vedem acest cuvînt ca un diminutiv de la bortă, „gaură” probabil scris greșit.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu burtucă
TERMOPÁUZĂ s. f. strat al atmosferei terestre între termosferă și exosferă, în care temperatura rămâne constantă. (< fr. thermopause) Vezi definitia »
ERITROLÍZĂ s. f. distrugere a globulelor roșii. (< fr. érythrolyse) Vezi definitia »
dulúță s. f. – (În expresia a fugi duluță) A fugi iute. Origine necunoscută. După Șeineanu, Chien, 258 și Pușcariu, Dimin., 77, de la dulău „cîine”. Pascu, Beiträge, 40, pleacă de la vb. a tuli „a fugi” pentru a forma un dim. *tuluță. În sfîrșit, Scriban îl consideră un vocativ, de la un nume Duluță care nu apare. Stabilirea unui etimon este și mai dificilă dacă se are în vedere că nu se cunoaște valoarea exactă a cuvîntului. Ar putea fi o der. umoristică de la du-l (cf. ia-l și du-l), cu suf. dim. -uță. Vezi definitia »
a avea gura pocită expr. a prevedea lucruri neplăcute Vezi definitia »
slobozeálă s.f. (reg.) 1. făină de grâu muiată și subțiată cu apă sau cu lapte ori amestecată cu smântână, cu care se drege sau se îngroașă sosul sau ciorba. 2. supă sau ciorbă de post. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z