Definita cuvantului duluță
dulúță s. f. – (În expresia a fugi duluță) A fugi iute. Origine necunoscută. După Șeineanu, Chien, 258 și Pușcariu, Dimin., 77, de la dulău „cîine”. Pascu, Beiträge, 40, pleacă de la vb. a tuli „a fugi” pentru a forma un dim. *tuluță. În sfîrșit, Scriban îl consideră un vocativ, de la un nume Duluță care nu apare. Stabilirea unui etimon este și mai dificilă dacă se are în vedere că nu se cunoaște valoarea exactă a cuvîntului. Ar putea fi o der. umoristică de la du-l (cf. ia-l și du-l), cu suf. dim. -uță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu duluță
SÉPTIMĂ2 s. f. a șaptea poziție de apărare la scrimă. (< fr. septime) Vezi definitia »
CĂPRIOARĂ (lat. capriola) s. f. Femela căpriorului, fără coarne, de c. 70 cm înălțime și o longevitate de c. 15 ani; este un vînat foarte căutat. Vezi definitia »
ELECTROCORTICOGRÁMĂ s.f. Curbă obținută prin electrocorticografie. [< fr. électrocorticogramme]. Vezi definitia »
FOTOTÉCĂ, fototeci, s. f. Colecție de fotografii sau fotograme organizată pentru cercetări sau în vederea folosirii lor în publicații. ♦ Spațiu (sală, dulap, ladă etc.) în care se păstrează astfel de colecții. – Din fr. phototèque. Vezi definitia »
pâinăreásă, pâinărése, s.f. 1. (înv.) brutăreasă. 2. (reg.) vânzătoare de pâine. Vezi definitia »