Definita cuvantului burzului
burzuluí (-uésc, -ít), vb. – 1. (Rar) A zbîrli, a ciufuli. – 2. A se răscula, a se răzvrăti, a se ridica. Mag. borzolni „a zbîrli” (DAR), poate contaminat cu pol. burzyć „a tulbura”, burzić się „a se răscula” (Cihac, II, 35). – Der. burzuluială, s. f. (răscoală, rebeliune); burzuluitor, adj. (înv., ațîțător; revoltător, scandalos).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu burzului
BRUFTULUÍ vb. IV. v. bruftui. Vezi definitia »
PROSTITUÍ vb. IV. v. prostitua. Vezi definitia »
NĂPĂSTUÍ, năpăstuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face cuiva o nedreptate, un rău; a nedreptăți, a persecuta, a asupri pe cineva. 2. A învinui pe nedrept; a ponegri, a calomnia, a defăima. – Din sl. napastovati. Cf. năpastă. Vezi definitia »
însemuí vb. IV (înv.) 1. a însemna, a simboliza. 2. (refl.) a se arăta, a se ivi, a debuta, a începe.
Vezi definitia »
(?) HURȚUPÚI s.n. (Reg.) Un fel de omletă făcută în Ardeal, mai ales în zona Toplița. Vezi definitia »