școmârlăíță, școmârlăíțe, s.f. (reg.) 1. fum sau miros înecăcios rezultat din arderea grăsimilor. 2. ceartă. Vezi definitia »

FIȘTÉICĂ, fișteici, s. f. (Reg.) Bucată de pământ lungă și îngustă; fâșie de pământ (arabil). – Et. nec. Vezi definitia »

STEREOACÚSTICĂ s. f. Ramură a acusticii care se cupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele. [Pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique. Vezi definitia »

PAGINATÚRĂ s.f. (Poligr.; rar) Numerotarea paginilor unei opere; paginație. [Cf. it. paginatura]. Vezi definitia »

SPINTECĂTÚRĂ, spintecături, s. f. Tăietură lungă și adâncă; crăpătură, despicătură; (concr.) loc unde s-a făcut o asemenea tăietură; despicătură. – Spinteca + suf. -ătură. Vezi definitia »