Definita cuvantului scăpător
scăpătór, scăpătoáre, adj., s.m. și f. 1. (adj., s.m. și f.; înv.) care scapă, (se) salvează (dintr-o situație neplăcută); care eliberează, dezrobește. 2. (s.f. art., reg.) loc unde se refugiază copiii, ca să nu fie prinși, la jocul „de-a prinselea”.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu scăpător
ANIHILATÓR, -OÁRE adj. anihilant. (< fr. annihilateur) Vezi definitia »
ÎNDRĂZNITÓR, -OÁRE, îndrăznitori, -oare, adj. (Rar) Care îndrăznește; îndrăzneț. – Îndrăzni + suf. -tor. Vezi definitia »
MIELUȘÓR, mielușori, s. m. Mielușel (1). – Miel + suf. -ușor. Vezi definitia »
ȘUTÓR s. m. v. șuter. Vezi definitia »
conducator de tren Vezi definitia »