FIZIOTERÁPIC, -Ă, fizioterapici, -ce, adj. De fizioterapie. [Pr.: -zi-o-]. – Din fr. physiothérapique. Vezi definitia »

MIASMÁTIC, -Ă adj. Care conține sau produce miasme; puturos. [Pron. mi-as-. / < fr. miasmatique]. Vezi definitia »

RĂZBÓINIC, -Ă, războinici, -ce, s. m., adj. 1. S. m. Luptător, ostaș care ia parte la un război¹. 2. Adj. Care ține de război¹, privitor la război¹, de război¹. 3. Adj. Căruia îi place lupta; bătăios. – Din sl. razbojnikŭ. Vezi definitia »

CRÍTIC, -Ă adj. 1. De critică, privitor la critică. ◊ Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare, făcute de un editor la editarea unui text; ediție critică = ediție a unui text literar însoțit de aparat critic. ♦ Bazat pe critică, care folosește critica. 2. Referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos. ◊ (Fiz.) Stare critică (sau punct critic) = stare a unui fluid în care dispare diferența între starea lichidă și cea gazoasă. // s.m. Specialist în probleme de artă, care analizează, interpretează și apreciază opere de artă (pentru a le lămuri publicului și pentru a da artei o anumită orientare). [< lat. criticus, gr. kritikos – în stare de a judeca, cf. fr. critique, it. critico]. Vezi definitia »

PRELÓGIC, -Ă adj. Anterior logicii. [< fr. prélogique]. Vezi definitia »