CUFUNDÁC, cufundaci, s. m. (Ornit.) Cufundar. – Cufunda + suf. -ac. Vezi definitia »

ciobârlác, ciobârláce, s.n. (reg.) lingură mare, polonic. Vezi definitia »

PALMÁC, palmace, s. n. Veche unitate de măsură pentru lungime, folosită mai ales în Moldova, egală cu 3,4 cm și echivalând aproximativ cu a opta parte dintr-o palmă¹ (1). – Din tc. parmak (după palmă¹). Vezi definitia »

prepeleác (prepeléci), s. m. – 1. Par cu crăcane, pentru a servi drept suport. – 2. Stîlp, scară. – Var. prepeleag, perpeleac, Trans. prepelici. Origine incertă. După Cihac, II, 289, din rut. prypyljaka; dar cuvîntul nu a fost identificat, cf. Tiktin. După acesta, dintr-un sl. *prepeljakŭ „mobilă pe care se așază prepelițele”, cf. prepeliță, dar această ipoteză nu este convingătoare. Ca obiect servește pentru a așeza pe crăcile sale diferite obiecte, ca haine, vase, fîn, pentru a le usca la soare, poate s-ar putea pleca de la var. perpeleac ‹ perpeli „a se arde, a se prăji”. Vezi definitia »

ANAHUAC, podiș în Mexicul central, între culmile muntoase Sierra Madre Occidental și Oriental. Alt. med.: 1.150 m (în N) și 2.750 m (în S). Alcătuit din șisturi cristaline, gresii, calcare și lave vulcanice. Vegetație de păduri tropicale, care trec spre păduri de conifere. Centru al civilizației aztece, include și zona orașului Ciudad de Mexico. Vezi definitia »