ROTÍȚĂ, rotițe, s. f. Diminutiv al lui roată; roticică, rotilă (1), rotiliță. – Roată + suf. -iță. Vezi definitia »

UVÚLĂ s.f. (Anat.) Apendice cărnos situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a vălului palatin; luetă; (pop.) omușor. [< fr. uvule, it., lat. uvula]. Vezi definitia »

PLESCĂITÚRĂ, plescăituri, s. f. Plescăit. [Pr.: -că-i-] – Plescăi + suf. -tură. Vezi definitia »

kalmấcă (limbă). s. f., g.-d. art. kalmấcei Vezi definitia »

HIGROGRÁMĂ, higrograme, s. f. Diagramă care reprezintă variația umidității aerului. – Din fr. hygrogramme. Vezi definitia »