Definita cuvantului obiecție
OBIÉCȚIE s.f. Argument pe care cineva îl opune unei propuneri, unei pretenții, unei teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. [Gen. -iei, var. obiecțiune s.f. / cf. fr. objection, lat. obiectio – mustrare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obiecție
COLECISTOTOMÍE s. f. incizie a vezicii biliare. (< fr. cholécystotomie) Vezi definitia »
FOTONASTÍE s. f. mișcare a plantelor provocată de variația intensității luminii. (< fr. photonastie) Vezi definitia »
STĂREȚÍE, stăreții, s. f. 1. Funcție, demnitate de stareț; timpul cât cineva exercită această funcție. 2. Locuința sau cancelaria starețului sau stareței unei mănăstiri. – Stareț + suf. -ie. Vezi definitia »
ANERGÍE s.f. Lipsă de reacție a organismului față de agenții nocivi. [Gen. -iei. / < fr. anergie, cf. gr. an – fără, ergon – acțiune]. Vezi definitia »
FLOCULÁȚIE s. f. floculare. (< fr. floculation) Vezi definitia »