Definita cuvantului obsecrație
OBSECRÁȚIE s.f. Figură de retorică prin care oratorul cheamă în ajutor zeii sau oamenii. V. deprecație. [Gen. -iei, var. obsecrațiune s.f. / cf. lat. obsecratio, fr. obsécration].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obsecrație
ANERGÍE s. f. Lipsă de reacție a organismului la antigeni. – Din fr. anergie. Vezi definitia »
MIZÉRIE s. f. 1. stare de sărăcie extremă. ◊ aspect exterior care dovedește o mare sărăcie; stare vrednică de plâns. 2. (pl.) lipsuri, griji; neplăceri, supărări, șicane. (< lat. miseria, fr. misère) Vezi definitia »
METAPOEZÍE s. f. poezie despre poezie, despre materia ei. (< meta- + poezie) Vezi definitia »
MICRORADIOGRAFÍE, microradiografii, s. f. Radiografie efectuată pe un film special, de dimensiuni reduse, în anumite condiții care să permită examinarea ulterioară sau mărirea acesteia până la dimensiunile necesare; micro2. [Pr.: -di-o-] – Din fr. microradiographie. Vezi definitia »
ELECTROLITEMÍE s. f. prezența electroliților în plasma sangvină. (< fr. électrolytémie) Vezi definitia »