Definita cuvantului occiput
OCCIPÚT s.n. Partea posterioară și inferioară a craniului, care se leagă de vertebrele gâtului. [Pron. oc-ci-. / < fr., lat. occiput].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu occiput
NEPRICEPÚT, -Ă, nepricepuți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se pricepe să facă ceva, care este lipsit de iscusință, de îndemânare sau de competență într-o acțiune; neîndemânatic, stângaci. ♦ Care demonstrează, arată, trădează lipsă de pricepere, de iscusință. 2. (Adesea substantivat) Care nu pricepe, nu înțelege sau înțelege greu ceva; p. ext. lipsit de minte, de judecată; prost, neștiutor. 3. Care nu poate fi priceput, care este deasupra priceperii omenești; neînțeles; enigmatic. – Ne- + priceput. Vezi definitia »
SUBACÚT, -Ă adj. (despre boli) cu simptomatologie relativ slabă. (< engl. subacute) Vezi definitia »
PALEOASTRONAÚT, paleoastronauți, s. m. Ființă despre care unele documente străvechi atestă că ar fi călătorit cu vehicule ce aveau atribute tehnice proprii aeronavelor și astronavelor. [Pr.: -le-o-as-] – Paleo- + astronaut. Vezi definitia »
PSIHOTERAPEÚT s. m. medic specialist în psihoterapeutică. (< fr. psychothérapeute) Vezi definitia »
zăcút s. n. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z