AUTOGAMÍE s.f. Fecundație a florilor unei plante prin polenul produs în aceeași floare. ♦ Autofecundare la organismele monocelulare, constând din unirea a două nuclee formate în aceeași celulă. [Gen. -iei. / < fr. autogamie, cf. gr. autos – însuși, gamos – unire]. Vezi definitia »

NICTALOPÍE s. f. 1. însușire a unor animale de a vedea noaptea. 2. afecțiune a ochiului datorită căreia bolnavul distinge mai bine lucrurile în timpul nopții. (< fr. nyctalopie) Vezi definitia »

CARDIOFOBÍE, cardiafobii, s. f. (Med.) Teamă patologică de a se îmbolnăvi de inimă. [Pr.: -di-o-] – Din fr. cardiophobie. Vezi definitia »

TOPOGRAFÍE s. f. 1. ramură a geodeziei, tehnica măsurătorilor și a calculelor unor porțiuni mici ale suprafeței terestre văzute în plan orizontal, precum și tehnica reprezentării grafice a acestora. 2. relief, configurație a unui teren, a unui organism anatomic etc. 3. înfățișare, așezare a unui loc, a unui oraș etc. ◊ descriere amănunțită a acestei înfățișări. 4. figură de compoziție, constând în descrierea cadrului de desfășurare a unei scene (un templu, peisaj). (< fr. topographie) Vezi definitia »

BARILALÍE s. f. tulburare de limbaj manifestată prin dificultăți în articularea cuvintelor, devenite neinteligibile. (<fr. barylalie) Vezi definitia »