ABATÓR, -oare s.n. Clădire unde se taie vitele destinate consumului. Var. (înv.) abatoriu -Din fr. abattoir Vezi definitia »

DECORTICATÓR, decorticatoare, s. n. Mașină cu ajutorul căreia se realizează decorticarea (1). – Decortica + suf. -tor. Vezi definitia »

STROPUȘÓR, stropușori, s. m. Stropuleț. – Strop + suf. -ușor. Vezi definitia »

INSECTIVÓR, -Ă adj. Care se hrănește cu insecte. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc cu insecte; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. insectivore, cf. lat. insectum – insectă, vorare – a devora]. Vezi definitia »

RADIOLOCATÓR s.n. Post sau aparat de radiolocație; instalație radar. [Cf. engl. radiolocator, rus. radiolokator]. Vezi definitia »