EXFOLIÁȚIE, exfoliații, s. f. 1. (Med.) Desprindere, sub formă de lamele subțiri, a straturilor superficiale ale pielii, ale unui os, cartilagiu sau tendon necrozat. 2. Cădere treptată a scoarței copacilor în mici bucățele. ♦ Desprindere de foi subțiri de la suprafața unui metal. [Pr.: -li-a-] – Din fr. exfoliation. Vezi definitia »

ABITÁȚIE s. f. (Jur.) Drept de folosință a unei case de locuit care este proprietatea altuia. – Din fr. [droit d']habitation. Vezi definitia »

TETRAPODÍE s.f. Metru ritmic în prozodia greacă, constând din două dipodii de același fel. [Gen. -iei. / < fr. tétrapodie, cf. gr. tetrapodia < tetra – cu patru, pous – picior]. Vezi definitia »

HIPERFOSFOREMÍE s. f. creștere a cantității de fosfor din sânge. (< fr. hyperphosphorémie) Vezi definitia »

MENAJERÍE s.f. Loc unde sunt ținute animale sălbatice (rare); totalitatea animalelor sălbatice ținute într-un asemenea loc. [Gen. -iei. / cf. fr. ménagerie, germ. Menagerie]. Vezi definitia »