el [pron. iel] pr. m., g. lui, d. acc. lui, neacc. îi, i, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. el (prep.+ el), neacc. îl, l- (l-a dat), -l (dându-l), -l- (da-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le- (le-am dat), -le (dă-le), -le- (dându-le-o), li, li- (li-i dă), -li- (dându-li-se); ac. acc. ei (prep. +ei), neacc. îi, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (da-i-ar) Vezi definitia »

știulețél, știulețéi, s.m. (reg.) știulete mic. Vezi definitia »

șnițél (-le), s. n. – Un tip de escalop. Germ. Schnitzel (Borcea 209). Vezi definitia »

gigel, gigei s. m. gigolo, bărbat care întreține relații sexuale contra cost. Vezi definitia »

SPRINTENÉL, -EÁ, -ÍCĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el. Vezi definitia »