XENOMORFÍE s.f. (Min.) Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare formate mai de timpuriu; xenomorfism. [Gen. -iei. / < fr. xénomorphie, cf. gr. xenos – străin, morphe – formă]. Vezi definitia »

cațabáie, cațabắi, s.f. (reg.) fată cu țâțe mari. Vezi definitia »

dezinfecție, dezinfecții s. f. consum de băuturi spirtoase; stare de ebrietate provocată de consumul de băuturi spirtoase. Vezi definitia »

HIDROPEXÍE s. f. 1. fixare a apei în țesuturile organismului. 2. însușire a unor corpuri sau substanțe de a fixa apa. (< fr. hydropexie) Vezi definitia »

HEPATOMEGALÍE s. f. creștere a volumului ficatului, în diverse boli infecțioase, toxice etc. (< fr. hépatomégalie) Vezi definitia »