ANAGLÍFĂ s. f. 1. sculptură în (baso)relief. 2. procedeu stereoscopic prin care se obțin imagini în relief. 3. desen al unui corp geometric în două culori (roșu și albastru) care, cu ochelari speciali, dă imaginea unui corp în relief. (< fr. anaglyphe) Vezi definitia »

RADIOGRÁMĂ s.f. 1. Comunicare transmisă prin radio; radiotelegramă. 2. Fotografie obținută cu ajutorul razelor X; roentgenogramă. [Cf. fr. radiogramme, germ. Radiogramm]. Vezi definitia »

BONEȚÍCĂ, bonețele, s. f. Diminutiv al lui bonetă (1). Vezi definitia »

ESÉNȚĂ s. f. 1. totalitatea celor mai profunde și stabile însușiri și relații ale obiectelor și proceselor realității, care constituie natura lor internă, ascunsă. ♦ în ~ = în ceea ce este fundamental; în ultimă analiză. 2. lichid volatil extras din plante sau din anumite substanțe. ◊ substanță concentrată care, diluată, dă un produs alimentar. 3. specie de arbori care alcătuiesc arboretul principal dintr-o pădure. ◊ varietate de lemn. (< fr. essence, lat. essentia) Vezi definitia »

ghevendéică (ghivindeá), ghevendéici (ghivindéle), s.f. (reg., înv.) femeie șireată. Vezi definitia »