Definita cuvantului cadă
cádă (cắzi), s. f. – Vană, vas mare. – Mr. cadă. Lat. cada, cadus din gr. ϰάδον (Densusianu, Hlr., 13; Pușcariu 250; REW 1456; cf. Diculescu, Elementele, 467), cf. alb. kadë, arag. cado(llo), sp. cadozo. Poate să fi intrat în rom. pe diverse căi, căci cuvîntul gr. a dat și sl. kadĭ (› bg., sb., cr. kada, mag. kád). Din bg., după Conev 63 (cf. Miklosich, Lexicon, 279).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cadă
piroșeáță s.f. (reg.) roșeață puternică. Vezi definitia »
BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s. f. Mers nesigur, mișcare înceată, legănată sau împleticită. – Bălăbăni + suf. -eală. Vezi definitia »
ȘTIOÁLNĂ, știoalne, s. f. (Reg.) Bulboană. ♦ Baltă mocirloasă. – Din germ. Stollen, ucr. štol'na. Vezi definitia »
JUBÁRTĂ s. f. cetaceu din mările arctice. (< fr. jubarte) Vezi definitia »
BÂZÂIÁLĂ, bâzâieli, s. f. Faptul de a bâzâi; zgomot produs de insectele care zboară; bâzâit, bâzâitură. [Pr.: -zâ-ia] – Bâzâi + suf. -eală. Vezi definitia »