cosíță (cosíțe) s. f. – 1. Păr lung al femeii, coadă, plete. – 2. Șuviță de păr. – 3. Varietate de măzăriche (Vicia hirsuta, Ervum hirsutum). – Mr., megl. cusiță. Bg., sb. kosica, dim. de la sl. kosa „păr, plete” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 75; Conev 89; DAR). – Der. cosițat, adj. (împletit în coadă); cosițel, s. m. (plantă, Sium latifolium). Vezi definitia »

moară albă expr. (intl.) ceas de buzunar de argint. Vezi definitia »

PAVLICHIÁNCĂ, pavlichience, s. f. Pavlichiană. [Pr.: -chi-an-] – Pavlichian + suf. -cil. Vezi definitia »

CÚJBĂ, cujbe, s. f. 1. Bucată de lemn bifurcată la capăt, care se fixează în pământ sau într-un zid și de care se leagă sau se atârnă, cu un lanț, ceaunul deasupra focului. 2. (Reg.) Nuia bine răsucită și pârlită în foc, întrebuințată în loc de frânghie. – Din scr. gužba. Vezi definitia »

SAVONIÉRĂ s.f. Cutie în care se ține săpunul de toaletă; săpunieră. [Pron. -ni-e-. / < fr. savonnière]. Vezi definitia »