TOVĂLÁȘ, tovălașuri, s. n. Toval (1) mai subțire (folosit la căptușitul obiectelor de piele). – Toval + suf. -aș. Vezi definitia »

BOTÚȘ, botúși, s. m. Încălțăminte, pantof; botoș². (cf. magh. botos, bulg. botus < fr. botte) Vezi definitia »

PIETRÍȘ, pietrișuri, s. n. 1. Rocă sedimentară detritică necimentată constituită din diferite fragmente de roci și de minerale rotunjite, cu dimensiunile cuprinse între 2 mm și circa 70 mm, care se formează pe litoral, în albiile apelor curgătoare, în regiunile ocupate de ghețari etc. 2. Pietriș (1) mai mărunt provenit din albiile râurilor, din cariere sau din piatră sfărâmată, folosit ca agregat în prepararea betoanelor, ca material de pietruire a drumurilor etc. 3. (Înv. și pop.) Pământ pietros sau nisipos, neproductiv, sterp. – Piatră + suf. -iș. Vezi definitia »

călăraș, călărași s. m. (er., iron.) bărbat viril. Vezi definitia »

BENÍȘ s. n. v. biniș. Vezi definitia »