INCREDÚL, -Ă, increduli, -e, adj. (Rar) Care nu crede ușor ceva, care este greu de convins; neîncrezător. – Din fr. incrédule, lat. incredulus. Vezi definitia »

funcția întărește organul prov. (er., glum.) viața sexuală activă menține potența. Vezi definitia »

TESTÍCUL s.n. (Anat.) Glandă sexuală bărbătească, care produce spermatozoizii. [< fr. testicule, cf. lat. testiculus]. Vezi definitia »

MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Vezi definitia »

SOMNAMBÚL, -Ă s. m. f. cel care suferă de somnambulism; lunatic, noctambul. (< fr. somnambule) Vezi definitia »