discolefsí (-sésc, -ít), vb. – A pune piedici, a împiedica. Ngr. δυσϰολεύεσθαι (Tiktin; Gáldi 173). Sec. XVIII, înv. – Der. discolie, s. f. (dificultate, impediment), din ngr. δυσϰολία. Vezi definitia »

anerisí (anerisésc, anerisít), vb. – (Înv.) A anula, a revoca, a contramanda. Ngr. ἀναιρῶ „a anula, a distruge”, aorist ἀναίρησα (Cihac, II, 634; Gáldi 147). Sec. XVIII. Vezi definitia »

MATISÍ, matisesc, vb. IV. Tranz. (Mar.) A îmbina capetele a două parâme sau a două cabluri, prin împletirea șuvițelor din care sunt alcătuite. – Cf. fr. matir. Vezi definitia »

CABULIPSÍ, cabulipsesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A catadicsi. – Din ngr. kabúleisa. Vezi definitia »

Fruntasi in munca socialista (in perioada anilor „50) {termen preluat de la numele unui miner ucrainian care in ani ”30 a doborat norma de carbune ce trebuia extras de un miner intro luna de lucru } , muncitor fruntasi Vezi definitia »