Definita cuvantului onora
ONORÁ vb. I. tr. 1. A acorda cuiva o considerație deosebită. 2. A achita, a plăti (o datorie, o sumă de bani etc.). ♦ A retribui, a remunera. [Cf. lat. honorare, fr. honorer, it. onorare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu onora
ADORÁ vb. tr. 1. a iubi foarte mult, fără limite. 2. a diviniza; a venera. (< fr. adorer, lat. adorare) Vezi definitia »
încartierá, încartieréz, vb. I (înv.) a da o locuință militarilor prin rechiziție; a încartirui. Vezi definitia »
ÎNFIRÁ, înfír, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A coase sau a broda cu fir. 2. A depăna fire toarse. – În + fir. Vezi definitia »
AVENTURÁ vb. I. refl. A se expune unor riscuri mari (într-o acțiune, într-o situație etc.), a se hazarda; a risca. [< fr. aventurer, it. avventurare]. Vezi definitia »
EX CATHÉDRA loc. adv. a vorbi ~ = a vorbi pe un ton doctoral, care nu admite replică. (< lat. ex cathedra, de la catedră) Vezi definitia »